Pacienta M.G., in varsta de 71 ani, domiciliata in mediul rural, s-a prezentat la camera de garda a unui spital de urgenta, acuzand tulburari de vorbire si scaderea fortei musculare la nivelul membrelor superior si inferior de partea dreapta, debutate in urma cu 12 ore. Pacienta descrie aparitia de palpitatii, dureri de cap si ameteli de aproximativ 3 luni, agravate progresiv, precum si o valoare a tensiunii arteriale de 170/100 in urma cu 4 ani, fara a mai beneficia de alta determinare pana in prezent.
Examenul clinic al pacientei dezvaluie un puls de 140 batai/minut (valorile normale fiind cuprinse intre
60 si 100 batai/minut), complet neregulat, tensiunea arteriala de 230/120 mm Hg, precum si semne neurologice ale unui accident vascular cerebral.
Electrocardiograma efectuata la camera de garda a evidentiat o tulburare de ritm cardiac denumita fibrilatie atriala, reprezentand batai rapide si complet neregulate ale inimii.
Dintre analizele de sange efectuate s-au remarcat valorile extrem de ridicate ale grasimilor din sange: colesterol total – 350 mg/dl; LDL colesterol (cunoscut si drept “colesterol rau”) – 260 mg/dl; trigliceride – 425 mg/dl.
Tomografia computerizata a stabilit diagnosticul de accident vascular cerebral acut ischemic (produs de blocarea unui vas din creier cu un cheag de sange).
Pacienta a fost internata de urgenta si s-a initiat tratamentul specific atat pentru afectiunea neurologica, cat si pentru bolile de inima si scaderea valorilor grasimilor din sange, urmand ca bolnava sa primeasca tratament medicamentos pentru toata viata dupa externare.
Accidentul vascular la aceasta pacienta s-a produs in primul rand din cauza fibrilatiei atriale, boala care are ca principal risc formarea de cheaguri de sange in interiorul inimii, care ulterior sunt “aruncate” in circulatie, blocandu-se, in functie de dimensiuni, la nivelul diferitelor artere, cel mai frecvent in creier, membre sau in vasele care iriga intestinele si organele abdominale. Acest fenomen este favorizat de prezenta factorilor de risc cardiovasculari, in cazul de fata varsta, hipertensiunea arteriala si dislipidemia (valorile crescute ale grasimilor circulante).
Atat hipertensiunea necontrolata, cat si dislipidemia severa, produc, in timp, modificari importante la nivelul vaselor de sange, care cresc semnificativ riscul de aparitie a evenimentelor cardiovasculare majore, in special boala cardiaca ischemica, infarct miocardic si accident vascular cerebral.
In cazul prezentat, ignorarea simptomelor (palpitatii debutate in urma cu 3 luni – determinate de fibrilatia atriala, dureri de cap si ameteli – simptome date de hipertensiunea severa), precum si lipsa accesului facil la investigatii in mediul rural, au condus la aparitia acestor afectiuni extrem de severe.
Este foarte important de mentionat faptul ca fibrilatia atriala cu durata mai mare de 48 ore necesita obligatoriu initierea tratamentului anticoagulant (de “subtiere” a sangelui), in special la pacientii care au factori de risc cardiovasculari asociati, pentru a evita formarea cheagurilor de sange in interiorul inimii, astfel incat orice pacient care resimte palpitatii persistente trebuie sa se prezinte la medic! Tratamentul anticoagulant va fi urmarit printr-o analiza a sangelui denumita INR, acesta fiind determinat initial la interval de cateva zile, pana la stabilirea dozei de anticoagulant, apoi la fiecare 3-4 saptamani! Lipsa controlului asupra tratamentului anticoagulant poate determina aparitia de complicatii majore!
Regimul de viata, cel alimentar si tratamentul medicamentos trebuie respectate cu strictete de catre toti pacientii cu afectiuni cardiovasculare diagnosticate sau cu factori de risc importanti, mai ales in conditiiile in care starea de sanatate a acestora este stabila, deoarece in majoritatea cazurilor aceasta “stare de bine” reprezinta meritul respectarii indicatiilor medicului!
