Catedrala San Pedro din capitala Marocului, resedinta Arhiepiscopiei Rabat, isi sarbatoreste prima suta de ani de viata in luna noiembrie, afisandu-si figura frumoasa si de avangarda in cartierul central Hassan. Calitatea lui de membru este putina – pentru ca in tot Marocul traiesc abia 30.000 de crestini, dar constanta si loiala.
Templul a fost construit in timpul protectoratului francez al Marocului (1912-1956). A inceput sa fie ridicat in 1919 si a fost inaugurat doi ani mai tarziu, intr-o ceremonie prezidata de generalul rezident Louis Hubert Lyautey, o figura cheie in istoria contemporana a Marocului si, de asemenea, a orasului Rabat. Constructia de art deco si influenta orientala si elemente neo-gotice este opera arhitectului francez Adrien Laforgue. Odata cu numirea de catre Sfantul Scaun a unui vicar apostolic in 1933, biserica a devenit catedrala. Templul nu a devenit proprietatea Bisericii decat in 2018, dupa doi ani de proces legal. Curiozitati ale istoriei si procesului de independenta al Marocului, pana atunci a apartinut unui fost arhiepiscop de Rabat,Jean Chaubert, care a lasat-o mostenire Bisericii Catolice.
Cladirea este astazi un simbol incontestabil al Rabatului: silueta sa, cu cele doua turnuri caracteristice in forma de ac – finalizate in 1937 – care evoca doua minarete separate, poate fi vazuta din multe puncte ale capitalei marocane. Vechiul sau prezbiteriu gazduieste astazi unul dintre sediile Institutului Francez din Rabat.
Congregatia care frecventeaza catedrala din San Pedro este fundamental subsahariana, tineri studenti sau muncitori cu resedinta in Rabat. Sunt si credinciosi de origine europeana, in special francezi si spanioli. La fel, datorita locatiei sale centrale, este vizitata de turisti si de persoane in trecere. Catedrala este pe deplin integrata in arhitectura cartierului Hassan, cu mostenirea coloniala franceza; Doua linii ale tramvaiului capitalei trec prin Piata Golan – numita anterior Piata Cardinal Lavigerie – iar locul este frecventat de multi tineri si studenti din zona.
Se oficiaza doar lise – sunt aproape zilnic; numai duminica la altarul principal – in franceza in San Pedro. Pentru a o asculta in spaniola (sau in engleza), catolicii Rabati trebuie sa mearga la biserica San Francisco de Asis, situata in spatele Parlamentului Marocului si, prin urmare, langa bulevardul Mohamed V si vechea medina. Celalalt templu care celebreaza liturghiile este biserica lui Pius al X-lea.
Un almerian in fruntea Arhiepiscopiei
In ciuda aromei neindoielnice si a radacinilor franceze, Salezianul Cristobal Lopez Romero se afla in fruntea Arhiepiscopiei Rabati – una dintre cele doua din Maroc, cealalta este cea a Tangerului . Originar din municipiul Velez-Rubio din Almeria, Arhiepiscopul Rabatului din 2018 – un uruguayan nationalizat – este si administrator apostolic al Arhiepiscopiei Tangerului. Un post vacant de cand Vaticanul a acceptat demisia galicianului Santiago Agrelo, dupa 12 ani ca arhiepiscop al fostului oras international.
„Biserica noastra este nesemnificativa, pentru ca este minuscula, mica, minuscula, dar este semnificativa. Pentru ca avem un mesaj de comunicat, ceva de spus acestei tari si lumii intregi. Unii imi spun: „In Maroc nu poti evangheliza”. Si trantesc cu pumnul pe masa si spun: „De ce nu? Daca nu s-ar putea face, nu am fi aici”, a declarat recent Cardinalul Lopez Romero pentru agentia de presa EFE.
Adevarul este ca, pe langa faptul ca este un lacas de cult, Catedrala Sfantul Petru este o axa fundamentala a activitatii sociale a Bisericii fata de cei mai nevoiasi din oras, in special de imigrantii subsaharieni. In timpul celor mai grele luni de izolare, templul a devenit un centru pentru sosirea si distribuirea de alimente si imbracaminte pentru aceste comunitati deosebit de defavorizate.
„Catedralele din Franta, desi sunt lacasuri de cult prin excelenta, sunt vazute de multi oameni ca muzee datorita aspectului estetic care dateaza din Evul Mediu. Situatia in Maroc este diferita. Enoriasii, adesea subsaharieni, considera catedrala un loc de intalnire in care legaturile sunt familiale si religioase, ceea ce creeaza o atmosfera foarte placuta. In Maroc exista o toleranta foarte clara si o coexistenta pasnica intre religii”, a rezumat Claude, directorul de receptie al catedralei, pentru ziarul marocan L’Opinion.
Nu exista libertate religioasa in Maroc, deoarece musulmanilor le este interzis sa apostaze. Dar exista in Maroc numeroase temple crestine -catolice, anglicane si ortodoxe- si cateva sinagogi care ofera in mod regulat slujbe religioase. 99% din populatia marocana este musulmana. Pe langa cei 30.000 de crestini mentionati mai sus, in Maroc ramane o mica minoritate evreiasca de abia 2.000 de suflete (la sfarsitul anilor 1940 comunitatea evreiasca marocana, cea mai mare din intreaga lume araba, depasea 250.000 de membri).
Pe 31 martie 2019, Catedrala din Rabat a primit vizita Papei Francisc, care a avut ocazia sa se intalneasca cu religiosi catolici din tot Marocul. Sambata trecuta , 20 noiembrie, Cardinalul Lopez Romero a oficiat o Euharistie care a deschis sarbatorile centenarului. „O biserica centenara pentru o comunitate crestina bimilenara” a fost titlul conferintei desfasurate marti la templu. Pe 29 iunie, cu ocazia solemnitatii Sfintilor Petru si Pavel, si ca punct culminant al sarbatoririi centenarului sau, catedrala va sarbatori un jubileu. In aceste luni vor avea loc, asadar, conferinte, concerte, nopti de rugaciune si pelerinaje.
Cu cele doua turle ale sale ca doua brate deschise spre cerul Rabatului si albul orbitor al zidurilor sale, Catedrala Sfantul Petru se indreapta deja spre cel de-al doilea centenar ca simbol al Bisericii din Africa de Nord si al celui mai bun pluralism religios din Maroc. Si, mai presus de toate, ca un dar vizual zilnic pentru Rabaties de toate conditiile si confesiunile.
