Xiomara Castro, fosta prima doamna a Hondurasului, doreste presedintia

„Mergem in masa sa rasturnam dictatura”. Sintagma a fost rostita cu cateva zile in urma de Xiomara Castro, candidata partidului de stanga Libertad y Refundacion, care aspira sa devina prima femeie care guverneaza honduria ranita.

Castro are un nume de familie cu rezonante personale si familiale in politica acelei tari din America Centrala. Pe 28 iunie 2009, sotul ei, Manuel ‘Mel’ Zelaya, a fost demis si expulzat din tara de catre Fortele Armate. A fost luat din casa lui sub amenintarea armei, in pijama si sosete. Ea era acolo. De atunci, a candidat de doua ori la presedintie. Duminica viitoare este a treia sa incercare. Sondajele dinaintea alegerilor au atribuit o intentie de vot de 38%. Ceilalti doi candidati, oficialul Nasry Asfura, precum si fostul condamnat Yani Rosenthal, candidat al Partidului Liberal, strang mai putin de 20% din preferintele alegatorilor. Dar nu se spune nimic, si mai putin intr-o Honduras obisnuita cu anomalii si inechitati. “Este nevoie de o femeie pentru a-si asuma presedintia si pentru a gestiona fondurile cu transparenta. Vom spune coruptia”, a proclamat Castro.

Discursul auto-drept a devenit obisnuit in timpul campaniei electorale. Cei opt ani de presedintie a lui Juan Orlando Hernandez (JOH) au semnul de nesters al scandalului. JOH, subliniaza cei mai incapatanati critici ai sai, a transformat Honduras intr-un fel de narco-stat. Complotul tentacular al crimei a provocat condamnarea pe viata in Statele Unite a lui Juan Antonio Hernandez, fratele presedintelui. JOH si anturajul sau sunt anchetati de un tribunal din New York, unde sunt acuzati ca au introdus cocaina in acea tara. Dreapta Yani Rosenthal a ispasit o pedeapsa de trei ani in SUA pentru spalare de bani de droguri. Contextul sau nu l-a impiedicat, ca si candidatul oficial, sa arate cu degetul acuzator spre rivalul sau.

Am experimentat asta sambata la San Pedro Sula, acolo s-a confirmat ca impreuna cu Contreras, vom salva capitala industriala si de la Presedintie vom recupera viitorul tuturor honduranilor. 

Castro sustine ca, daca va castiga concursul, va cauta sa duca la indeplinire un guvern de „reconciliere” si „iertare”, desi nu clarifica cine ar beneficia de clementa sa. El promite, de asemenea, ca va reconstrui Honduras pe baza „socialismului democratic”. Simpla enuntare a acestui cuvant, „socialism”, provoaca panica intr-o elita profund conservatoare. „A sosit timpul sa invingem comunismul, a sosit momentul sa punem capat acelor avioane si avioane pe care Chapo Guzman le-a trimis lui Mel Zelaya”, a spus Asfura. Candidatul oficial, care este primar al municipiului Tegucigalpa, este cercetat pentru deturnare de fonduri de la municipalitate.

Aproximativ 5,2 milioane de oameni sunt chemati la vot in Honduras, unde vor fi alesi si trei vicepresedinti, 128 de congresmeni (cu supleantii lor), 20 de parlamentari din America Centrala si 298 de primari. Numararea voturilor nu va fi lipsita de tensiuni , avand in vedere istoricul recent de presupuse fraude electorale. Provocarile incrucisate ale rezultatului nu sunt excluse.

Noul presedinte va prelua functia pe 27 ianuarie 2022. Castro crede ca de aceasta data istoria este de partea lui. El a promis ca va pune capat caravanelor de migranti care fug de saracie in Statele Unite, dar aproape ca nu trec granitele acesteia, deoarece sunt respinsi in Mexic, la cererea Statelor Unite. „Nu ne vom odihni pana cand Honduras va deveni o tara decenta, astfel incat migrantii sa se poata intoarce la familiile lor”, a spus el. 20% din PIB-ul Honduras provine din remitente trimise de migranti catre familiile dintr-o tara in care saracia afecteaza 80% din populatie.. Potrivit Bancii Mondiale, doar 18% dintre cetatenii sai apartin clasei de mijloc. Livrarile din strainatate sunt o necesitate zilnica: anul trecut s-au ridicat la 5.736 milioane de dolari. Se estimeaza ca in 2021 vor ajunge la 8.000 de milioane. Remitentele ajuta consumul intern.

Sexismul

Cu cateva ore inainte de inceperea votului, presedintele demis Zelaya Rosales a fost nevoit sa repete ca sotia sa nu va fi o marioneta a ambitiilor sale. „Eram deja la putere, nu vreau sa ma scoata din nou”. Si desi a insistat ca nu va co-gestiona, se presupune ca va fi in umbra luand decizii. „Trebuie sa o pretuiasca si sa o respecte pe Xiomara, este o femeie luptatoare, am insotit-o, avem o casnicie de 44 de ani, patru copii, cinci nepoti, care vorbeste despre o femeie stabila, cu mult caracter.” Unii hondurani nu au fost multumiti de aceasta explicatie. „Este o cultura macho in Honduras; eu, care sunt macho, am depasit-o deja, dar la femei exista inca acel criteriu ca nu pot avea propria parere, capacitate; Xiomara are aceasta abilitate.”