Asigurarile de sanatate platite din buzunar de pacienti nu cantaresc prea mult pentru unii medici. Daca in unele cazuri extreme, calitatea actului medical este conditionat de nivelul “spagii”, in majoritatea celorlalte cazuri, medicii isi fac datoria si fara “atentii” fara insa a le considera ilegale. Publicatia Adevarul trece in revista cateva exemple concrete… in cifre.
Mircea Conea, medic primar ginecolog la Maternitatea Bucur, institutie sanitara aflata in subordinea Spitalului “Sfantul Ioan”, a fost prins de politisti in flagrant joi-seara, luand mita 700 de lei de la sotul unei paciente careia urma sa-i faca cezariana.
Medicul in cauza refuzase anterior suma de 300 de lei oferita de sotul pacientei, pe motiv ca este prea mica. Suparat, sotul l-a denuntat pe medic prin intermediul liniei gratuite Telverde anticoruptie 0800.806.806, potrivit Parchetului Capitalei. Medicul este acum cercetat in libertate.
Conditionarea actului medical de primirea spagii este o practica respinsa atat de reprezentantii medicilor, cat si pacientilor. Potrivit lui Vasile Astarastoae, presedintele Colegiului Medicilor din Romania, doctorii care nu-si fac meseria decat daca primesc mita, nu au ce cauta in spital.
Cezar Irimia, presedintele Coalitiei Organizatiilor Pacientilor cu Afectiuni Cronice, accepta spaga in semn de multumire, dar respinge conditionarea actului medical de primirea de… atentii.
In cifre aproximative, publicatia citata da exemplul catorva spitale din Capitala. Astfel, la Spitalul Bagdasar-Arseni, la neurochirurgie, foarte multi pacienti dau medicului 1.700 lei (17 milioane de lei vechi) si anestezistului 400 lei. La Spitalul Bucur, pentru operatia de cezariana media este de 700 de lei.
“Cel mai frecventat domeniu in care se dau bani medicilor sau personalului medical este cel chirurgical, in sectiile de chirurgie, iar domeniile in care se ofera cel mai putin sunt cele din ambulatoriu, adica in medicina de familie si in ambulatoriul clinic de specialitate”, explica Vasile Barbu, presedintele Asociatiei Nationale pentru Protectia Pacientilor.
Fiecare operatie are tariful ei “la negru”, toate operatiile au un tarif exact, bine cunoscut si aplicat cu consecventa.
“In cazul chirurgiei cardiace, toracice, neurochirurgiei si chirurgiei abdominale complexe, sumele sunt cuprinse intre 500 si 2.500 lei. In chirurgia abdominala mai putin complexa, dar si cea ortopedica, sumele variaza intre 300 si 1.000 lei. In alte interventii chirurgicale (vasculare, estetice minore, apendicite, ortopedice minore etc) se practica sume cuprinse intre 200 si 500 lei. In obstetrica si ginecologie se practica sume cuprinse intre 100 si 500 pentru nasteri normale. Uneori, in functie de situatia materiala a pacientelor, se ating sume de pana la 1.000 lei. In cazul nasterilor prin cezariana se practica sume cuprinse intre 500 si 1.000 lei”, a detaliat Barbu.
Toata aceasta practica persista chiar si la 22 de ani de la caderea regimului comunist si pare practic foarte greu de adus la normal. Asta cu atat mai mult cu cat in majoritatea cazurilor, atat pacientilor cat si medicilor astfel de practici li se par… normale.
Zi trista pentru BVB: cea mai performanta actiune din istoria bursei paraseste ringul
Elvetienii de la Ameropa Holding, actionarul majoritar al Azomures Targu-Mures (AZO), a primit aprobarea de a demara procedurile de delistare a producatorului de ingrasaminte chimice de la categoria I-a a Bursei de la Bucuresti, scrie Ziarul Financiar.
Actiunile Azomures au fost cele mai performante titluri de pe bursa romaneasca de la infiintarea acesteia, multiplicand banii investitorilor de la sfarsitul anului 1998 de 187 de ori, peste performanta SIF-urilor care a facut multi milionari.
Practic cine investea atunci 1.000 de lei (RON) in titluri Azomures si vindea in oferta de preluare derulata in acest an de elvetienii de la Amereuropa ar fi marcat un castig de 17.746 de lei.
Investitorii care au avut actiuni Azomures in portofoliu aproape ca n-au simtit criza in conditiile in care de la finele anului 2008 aceste titluri au crescut necontenit, apreciindu-se de 13,7 ori in decurs de trei ani si jumatate si au compensat pierderile suferite de alte actiuni pe fondul crizei.
Liliana Solomon, numita CFO pentru Europa al Vodafone Group
Romanca Liliana Solomon, 48 de ani, a fost promovata in luna iulie director financiar (CFO) al grupului britanic de telefonie mobila Vodafone pentru regiunea Europa, pozitie din care va raspunde de activitatea companiei in opt tari, care au generat venituri de 32 mld. lire sterline in anul fiscal precedent, titreaza Ziarul Financiar.
Cele opt tari care fac parte din regiunea supervizata de Solomon sunt Germania, Marea Britanie, Irlanda, Olanda, Turcia, Ungaria, Cehia si Romania.
Dupa ce a condus timp de cinci ani operatiunile Vodafone din Romania (in perioada 2005 – 2010), un business de 1 mld. de euro pe an, Solomon a plecat la Londra, in functia de director de operatiuni pentru regiunea Europa a grupului telecom.
Brokerii: Privatizarea “Oltchim” este incerta
Statul nu poate sa dea inapoi de la privatizarea combinatului “Oltchim”, avand in vedere ca Fondul Monetar International (FMI) a conditionat aprobarea raportului de evaluare a tarii noastre in board-ul FMI, sunt de parere brokerii. Problema este insa aceea ca inainte de privatizare, trebuie realizata majorarea capitalului social, care urmeaza sa fie supusa adunarii actionarilor din 10 septembrie. Potrivit brokerilor, majorarea capitalului se afla sub semnul intrebarii, in conditiile in care actionarul minoritar al companiei – PCC – ar putea sa nu participe la aceasta operatiune, scrie Bursa.
Marcel Murgoci, directorul de operatiuni al “Estinvest”, spune ca este ciudat ca anuntul de privatizare a Oltchim vine imediat dupa cel privind convocarea Adunarii Generale a Actionarilor pentru majorarea capitalului social.
Wojciech Zaremba a declarat ca la operatiunea propusa de statul roman, in actualele conditii, PCC nu va participa. Domnia sa se teme de faptul ca daca PCC va participa la aceasta majorare de capital, statul va baga “Oltchim” in insolventa.
