Franta, Germania si Polonia si-au afirmat unitatea pentru a „evita un razboi in Europa” dupa o runda diplomatica intensa a presedintelui francez Emmanuel Macron, care a spus ca crede in „solutii concrete” la criza ruso-vestica din cauza situatiei din Ucraina.
Cele trei tari sunt „unite” pentru a pastra pacea in Europa „prin diplomatie si mesaje clare, precum si prin vointa comuna de a actiona impreuna”, a asigurat cancelarul german Olaf Scholz, care i-a primit pe presedintii francez si polonez.
Aceasta cina de lucru la Berlin a fost ultima etapa a turneului diplomatic al lui Emmanuel Macron, care a inclus luni o lunga intalnire fata in fata cu Vladimir Putin si apoi cu Volodimir Zelensky, presedintele ucrainean, marti, in cautarea unei solutii diplomatice in un context de tensiuni fara precedent de la sfarsitul Razboiului Rece.
Presedintele polonez Andrzej Duda a spus ca crede ca este inca posibil sa „evitam razboiul”, in timp ce Macron a cerut „un dialog exigent cu Rusia” ca „singura cale de a obtine pacea in Ucraina”, in remarcile inainte de intalnirea lor.
Optimism prudent
La randul sau, diplomatul sef al Uniunii Europene (UE), Josep Borrell, a fost prudent optimist, mentionand ca vizita lui Macron la Moscova a creat „un element de detentie”, dar „nu a produs un miracol”.
„Atata timp cat oamenii sunt dispusi sa stea jos si sa vorbeasca, cred ca exista speranta de a evita o confruntare militara”, a declarat diplomatul spaniol reporterilor la finalul vizitei sale la Washington.
Prezenta a zeci de mii de trupe rusesti la granita face ca tarile occidentale sa se teama de o invazie a Ucrainei de catre Rusia, care a anexat deja Crimeea in 2014 si a sustinut separatistii aflati in razboi cu fortele ucrainene din acel an, conflict care a lasat peste 13.000 de persoane. mort si nu sa incheiat niciodata in ciuda acordurilor de pace de la Minsk.
Adresandu-se presei de la Kiev, Macron, a carui tara prezideaza in prezent UE, a asigurat ca a obtinut un „dublu angajament” din partea guvernelor Ucrainei si Rusiei de a respecta aceste acorduri si a indicat ca crede in „solutii practice concrete” pentru a realiza o de-escaladare
“Nu putem subestima momentul de tensiune pe care il traim. Nu putem rezolva aceasta criza in cateva ore de discutii”, a avertizat insa el.
In asteptarea unei solutii diplomatice, el a sustinut ca a obtinut promisiuni de la Putin in timpul intalnirii lor de luni seara: „Mi-a spus ca nu va fi cauza escaladarii”.
Un alt summit
La randul sau, Zelensky a spus ca asteapta cu nerabdare urmatorul summit privind criza din Ucraina cu liderii rusi, francezi si germani privind procesul de pace din estul Ucrainei, cu o prima sedinta de consiliu la Berlin joi.
Presedintele francez este primul lider occidental la nivel inalt care s-a intalnit cu Putin de la escaladarea tensiunilor in decembrie. Olaf Scholz va vizita si Kievul si Moscova saptamana viitoare.
Dupa intalnirea lor, Putin a considerat ca „unele idei” de la omologul sau francez ar putea „pune bazele unui progres comun” si planuieste sa vorbeasca din nou cu el dupa calatoria sa in Ucraina.
Putin, care nu a spus nimic despre trupele rusesti dislocate la granita cu Ucraina, a denuntat inca o data refuzul Occidentului de a ceda si de a pune capat politicii de extindere a NATO si de a-si retrage mijloacele militare din Europa de Est. Rusia si-a prezentat cererile drept conditii pentru detensionare.
Insa , potrivit presedintiei franceze, Putin a fost de acord sa ia in considerare propunerile lui Macron, inclusiv angajamentul de a nu lua noi initiative militare de nicio parte, demararea unui dialog asupra dispozitivului militar rus si de a purta discutii de pace asupra conflictului din Ucraina.
“Linii rosii”
Luni, guvernul ucrainean a insistat asupra a trei „linii rosii”: niciun compromis asupra integritatii teritoriale a Ucrainei, nicio negociere directa cu separatistii si nicio amestecare in politica sa externa.
La nivel militar, Rusia ar fi, de asemenea, de acord sa-si retraga trupele din Belarus odata ce manevrele vor fi finalizate in februarie.
„Nimeni nu a spus vreodata ca fortele ruse vor ramane pe teritoriul belarus”, a declarat purtatorul de cuvant al Kremlinului, Dmitri Peskov. „Sunt exercitii comune si, desigur, aceasta presupune ca trupele se vor intoarce la bazele lor la sfarsitul acestor exercitii”, a adaugat el.
Totusi, mai la sud, sase nave de razboi rusesti parasesc Mediterana spre Marea Neagra in cadrul manevrelor maritime anuntate luna trecuta, o zona de tensiune deoarece se invecineaza cu Ucraina, Rusia, peninsula anexata Crimeea si mai multe tari NATO.
Ucraina intentioneaza sa desfasoare exercitii militare de amploare intre 10 si 20 februarie, cu drone de lupta achizitionate din Turcia si rachete antitanc furnizate de Washington si Londra, in paralel cu exercitiile ruso-belaruse.