Arta relaxarii: moduri extrem de eficiente de a calma stresul in mod natural

Desi culturile orientale si indigene au legat mult timp emotiile de sanatate si boala, ne-a luat in vest pana in anii 1940 sa incepem sa intelegem cum mintea si emotiile afecteaza corpul. Studiile noastre au inceput cu dr. Hans Selye, cunoscut ca ,,tatal stresului”. Cu noile cunostinte privind epigenetica si fiziologia creierului, acest camp explodeaza intr-un mod cu adevarat integrator de a privi multe parti ale acestei legaturi minte / corp.

Dr. Selye a fost un endocrinolog canadian care a petrecut treizeci de ani (anii 1940-1970) cercetand raspunsul la stres si legatura acestuia cu bolile cronice. El a fost primul care a spus ca nu tot stresul este rau si a facut o distinctie intre eustres (stres bun) si stres (stres rau). Dr. Selye a ajuns la concluzia ca stresul este normal si poate avea chiar efecte pozitive asupra noastra. De fapt, in cantitatea potrivita, poate imbunatati functia creierului , ne poate face mai creativi, ne poate ajuta sa ne potrivim, sa ne reducem riscul de cancer mamar si boala Alzheimer si multe altele. Stresul cronic si lipsa tehnicilor de gestionare a stresului pot duce la multe boli cronice.

Raspunsul la lupta sau fuga

Dr. Selye a fost prima persoana care a identificat raspunsul la lupta sau fuga. Teoria sa a fost ca acest raspuns este de fapt un mecanism natural de supravietuire pe care l-a avut omenirea de cand am trait in pesteri. Oamenii aveau nevoie de un mod de a raspunde rapid la pericol. Corpurile noastre au dezvoltat un proces de deviere a energiei de pe locurile de stocare din tot corpul catre muschi, astfel incat sa putem lupta sau sa fugim.

Cand se declanseaza acest mecanism, acele procese corporale neesentiale pentru supravietuirea de urgenta (cum ar fi digestia, reproducerea si sistemul imunitar) sunt inhibate, iar mecanismele de supravietuire de urgenta (cum ar fi circulatia si respiratia) sunt stimulate. Inima si plamanii se accelereaza pentru a oferi mai mult oxigen corpului. Vasele de sange se contracta pentru a misca sangele mai repede.

Cand percepem orice fel de amenintare pentru supravietuirea noastra sau chiar pentru sentimentul nostru de bunastare sau homeostazie (echilibru), aceasta se inregistreaza in creierul mediu – mai intai amigdala si apoi hipotalamusul. La randul sau, hipotalamusul activeaza doua sisteme: sistemul nervos simpatic si sistemul suprarenal-cortical. Sistemul nervos simpatic foloseste caile nervoase pentru a initia reactii in organism; sistemul suprarenal-cortical initiaza reactii folosind fluxul sanguin. Reactiile combinate sunt raspunsul de lupta sau fuga.

Glandele suprarenale joaca un rol important in acest intreg proces si sunt intinerite prin tehnici de ameliorare a stresului. Aceste doua glande stau deasupra rinichilor si sunt formate fiecare din doua parti separate combinate intr-o singura glanda. Portiunea exterioara este cortexul suprarenalian.

Cum afecteaza stresul corpul

Potopul brusc de adrenalina si alti hormoni provoaca modificari in organism care includ:

+ cresterea frecventei cardiace si a tensiunii arteriale

+ dilatarea pupilelor pentru a admira cat mai multa lumina posibil

+ constrictia venelor pentru a trimite mai mult sange catre grupurile musculare majore

+ incordarea muschilor implicati in alergare sau lupta

+ cresterea glicemiei pentru a oferi mai multa energie

+ relaxarea muschilor netezi pentru a permite mai mult oxigen in plamani

+ oprirea sistemelor neesentiale (cum ar fi digestia si sistemul imunitar) pentru a permite mai multa energie functiilor de urgenta

+ schimbarea focalizarii creierului de la sarcini mici doar pentru sarcini

Dr. Bruce Lipton spune ca stresul ne face sa gandim mai putin clar si explica de ce. Cand experimentam stresul, aportul nostru de sange este alimentat la nivelul creierului posterior, ceea ce face ca organismul sa accelereze reflexele luptei sau fugii. Dar cu o cantitate mai mica de sange, creierul anterior, care adaposteste logica, devine compromis, facandu-ne mai putin logici si mai reactivi.

Stresul ne loveste celulele la fel ca si corpul nostru intreg. La fel ca intregul corp, fiecare celula intra si in modul de supravietuire al luptei sau fugii. Aceasta inseamna ca se muta dintr-o stare de crestere si reproducere in modul lupta sau fuga. Daca aceasta stare devine cronica prin lipsa de calmare regulata a stresului, acestea devin incapabile sa functioneze corect. Acest lucru ne pregateste pentru boli cronice.

Ce frumoasa tehnica de supravietuire incorporata in etapele initiale! Dar daca mecanismul de lupta sau fuga devine un obicei, stresul devine cronic. Acesta este momentul in care poate deveni daunator sanatatii noastre daca nu folosim tehnici de gestionare a stresului.

Dr. Selye a descris progresia stresului acut intr-o afectiune cronica intr-un proces numit GAS (sindrom de adaptare generala).

Prima etapa este faza de alarma. Mecanismele de aparare ale corpului sunt alertate pentru a raspunde unui factor de stres. Acesta este raspunsul de lupta sau fuga.

A doua etapa este atunci cand mecanismele de aparare sunt in viteza mare si lucreaza pentru a mentine corpul in echilibru. Aceasta etapa are doua parti: faza de rezistenta si faza de compensare.

A treia etapa este faza de epuizare, cand mecanismele de aparare ale corpului nu mai sunt capabile sa mentina homeostazia, iar sistemul incepe sa se clatine. Aceasta este etapa in care simptomele si boala ne motiveaza sa mergem la cabinetul medical sau la spital. Aceasta etapa finala este cu care functioneaza atat de bine medicina noastra contemporana de masa. Medicina preventiva functioneaza foarte bine in a doua si a treia etapa. Acesta este punctul forte al comunitatii de medicina naturala si complementara si de ce calmarea stresului este atat de importanta .

Simptomele excesului de stres: semne de avertizare pe care trebuie sa le relaxati

Stresul cronic afecteaza aproape toate sistemele corpului. Afecteaza sistemul circulator, care poate duce la angina pectorala, dureri de cap de migrena, hipertensiune, atacuri de cord si accidente vasculare cerebrale.

Afecteaza sistemul digestiv, care poate provoca ulcere de stomac, colita, diabet si supraponderali sau subponderali. Daca tractul respirator este afectat, lipsa controlului stresului poate duce la astm si alergii. Chiar si muschii, articulatiile si oasele pot fi afectate, provocand dureri de cap tensionate, dureri de spate, fibromialgie, ATM, osteoartrita si osteoporoza.

In plus, suntem mai predispusi la accidente atunci cand ne simtim stresati. Alte simptome comune care sunt legate de stresul cronic sunt nervozitatea, depresia usoara, alergiile, problemele digestive, sindromul intestinului iritabil, mainile si picioarele reci, pielea subtire si caderea parului. Nivelurile cronice crescute de cortizol pot duce la hipoglicemie, supraalimentare, pofte de carbohidrati si cresterea grasimii abdominale. Poate exista o crestere a substantelor proinflamatorii, hipertensiune arteriala, rezistenta la insulina, trigliceride crescute, colesterol HDL scazut si colesterol LDL mai mare, sindrom metabolic si chiar diabet. Alte probleme pot include scaderea functiei tiroidiene, scaderea imunitatii, scaderea nivelului de estrogen si testosteron, modificari ale dispozitiei, pierderea memoriei si niveluri scazute de hormon de crestere. Este posibil sa avem tensiune arteriala scazuta, migrene sau fibromialgie.